primum non nocere (la început nu dăuna)

ca un câine lihnit mâna dusă la buzunar

urmărești de la etaj
cum pletosul de pe trotuar trage lacom din țigară
de azi nu se mai fumează decât în aer liber
poate înlăuntrul zidurilor
mătura lui Dumnezeu nu pătrunde
poate așa înțelege universul
să absoarbă odată tot
gunoiul planetar într-o gaură neagră

lucrezi la o emisiune pilot
și pilotul seamănă al dracului de bine cu hugh grand
nu ți-l poți imagina cu țigara între degete
tragi adânc în piept mirosul de nicotină
impregnat în scrumieră
încă o zi inodoră incoloră insipidă
ca o apă care n-a spălat încă niciun păcat

de-acum vei fuma pe ascuns nu vrei
să trezești vreun dumnezeu adormit în cetate
temple pentru fumători pot fi ridicate oricând
ca o leprozerie a necredinței
mieii ar trebui să plângă din toți rărunchii
nicio transfuzie nu vindecă anemia de celest

și
ca și cum asta n-ar fi de ajuns
ți-a intrat o așchie sub unghie